OBIECTIVÍSM s. n. 1. Atitudine de falsă obiectivitate, de pretinsă nepărtinire, de renunțare la orice luare de poziție, la orice apreciere critică în domeniul cunoștințelor sociale. 2. (Ieșit din uz) Obiectivitate (2). – Obiectiv + suf. -ism. Cf. germ. Objektivismus, rus. obĩektivizm. Vezi definitia »

HIPOPARATIROIDÍSM s.n. (Med.) Boală cauzată de o secreție insuficientă de hormon paratiroidian. [Pron. -ro-i-. / < fr. hypoparathyroïdisme]. Vezi definitia »

CONCORDÍSM s.n. Sistem exegetic care caută să pună de acord învățătura biblică cu rezultatele științei. [< fr. concordisme]. Vezi definitia »

ANTIREPUBLICANÍSM s. n. acțiune contra republicii. (< fr. antirépublicanisme) Vezi definitia »

DIALOGÍSM s. n. arta dialogului; întrebuințarea dialogului în expunerea ideilor, a sentimentelor etc. (< fr. dialogisme) Vezi definitia »