POLONÍC, polonice, s. n. Lingură mare și adâncă, cu coadă lungă, folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a o turna în farfurie. ♦ Lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer. – Din ucr. polonnyk. Vezi definitia »

PERIFÉRIC, -Ă adj. Situat la periferie, de (la) periferie; periferial. ♦ (Fig.) De mică însemnătate, secundar. [Cf. fr. périphérique, it. perifèrico]. Vezi definitia »

ERMENÉUTIC, -Ă, ermeneutici, -ce, adj. V. hermeneutic. Vezi definitia »

DIPLOMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la diplomație, de diplomat. ♦ corp ~ = totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților străini care se află în capitala unui stat. 2. abil, calculat. II. s. f. 1. disciplină a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, a cărților și a altor documente oficiale. 2. diplomație (1). (< fr. diplomatique, lat. diplomaticus, /II, 2/ germ. Diplomatik) Vezi definitia »

CÚLTIC, -Ă adj. (Rar) De cult (1) [în DN]. [Cf. germ. kultisch]. Vezi definitia »