hărăzí (hărăzésc, hărăzít), vb. – 1. A da, a acorda. – 2. A dedica, a închina. – Mr. hărăsire, hărzire. Ngr. χαρίζω (Murnu 27), în parte prin intermediul sl. charizati. – Der. hărăzeală (var. hărăzitură), s. f. (înv., donație; închisoare); hărăzitor, adj. (care hărăzește). – Cf. har, haram. Vezi definitia »

AMIÁZI s. f. v. amiază. Vezi definitia »

LÁZZI s.n. (Lit.) Pantomimă comică în teatrul italian. Pron. lá-ți. / < it. lazzi]. Vezi definitia »

limpezi adj. 1) (despre lichide) care este lipsit de orice impuritгti; curat; strгveziu. apг limpede. 2) (despre cer, atmosferг) care este fгrг nori; senin. 3) (despre ochi, privire) care reflectг curгtenie sufleteascг; curat; luminos. 4) (despre sunete, voce) care se aude bine; cu o sonoritate deosebitг; argintiu; cristalin. 5) (despre minte, judecatг) care оntelege bine lucrurile; lucid. 6) (despre idei, gвnduri) care este clar, usor de оnteles; clar; inteligibil; accesibil. rгspuns limpede. ◊ limpede ca buna ziua care nu are nevoie de nici un fel de explicatii; clar. <lat. limpidus Vezi definitia »

ÎNZĂPEZÍ, înzăpezesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu zăpadă; a deveni sau a face să devină impracticabil din cauza zăpezii; a (se) troieni, a (se) întroieni. ♦ (Despre vehicule; p. ext. despre călători) A (se) imobiliza, a (se) înfunda în zăpadă. – În + zăpadă. Vezi definitia »