amănúnt (amănúnte), s. n. – 1. (Înv.) Amănunțit, în detaliu (sens adv.) – 2. Detaliat (sens adj.). 3. Detaliu. – Var. amărunt, (cu der. săi). De la mărunt, cu a- caracteristic formelor adv. Uzul ca s. este modern, pentru cel adv. cf. it. a minuto. – Der. amănunți, vb. (a mărunți; a da amănunte); amănunțime, s. f. (detaliu). Vezi definitia »

COMPLEZÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Gata de a servi pe cineva; serviabil, amabil. [< fr. complaisant]. Vezi definitia »

ILARIÁNT, -Ă adj. Care provoacă râsul; hazliu; ilar. [Pron. ri-ant. / cf. fr. hilarant]. Vezi definitia »

CASÁNT, -Ă adj. (Despre un material) Care se sparge, se sfărâmă ușor; fragil. [Cf. fr. cassant]. Vezi definitia »

Pendent, pendente- adj.Curgator.( dendrologie)Ramuri pendente , asemanatoare ramurilor de salcie Vezi definitia »