DECADÉNȚĂ s. f. decădere, declin, regres. ◊ corupție, degradare morală, depravare. (< fr. décadence, lat. decadentia) Vezi definitia »

FINÁLĂ s.f. 1. Întâlnire care constituie sfârșitul decisiv al unei competiții. 2. Ornament tipografic așezat la sfârșitul unui capitol. [Var. final s.n. / < fr. final, it. finale]. Vezi definitia »

IÁSCĂ s. f. Nume dat mai multor ciuperci parazite în formă de copită de cal, uscate și tari, care cresc pe trunchiul arborilor și care, tratate special, erau folosite, în trecut, la aprins focul sau, în medicina populară, ca hemostatic (Fomes și Phellinus). ◊ Expr. A se face iască = a) a se usca; b) a slăbi foarte mult. – Lat. esca „hrană; medicament”. Vezi definitia »

MULTIPÁRĂ adj., s.f. 1. (Femeie) care a născut de mai multe ori. 2. (Despre animale) Care naște mai mulți pui deodată. [< fr. multipare, cf. lat. multus – numeros, parere – a naște]. Vezi definitia »

OSTEOPORÓZĂ, osteoporoze, s. f. Stare patologică caracterizată prin rarefierea oaselor. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéoporose. Vezi definitia »