UIEGÁR², uiegari, s. m. (Reg.) Fabricant sau vânzător de sticle. – Din uiagă + suf. -ar. Vezi definitia »

PĂLĂMÁR¹, pălămari, s. m. (Reg.) Paracliser. – Din ucr. palamar. Vezi definitia »

puricár, puricári, s.m. și puricáre,, s.n. 1. (s.m.; reg.) hoț. 2. (s.n.; pop. și fam.) degetul gros al mâinii; policar. Vezi definitia »

ȘUCÁR, -Ă, șucari, -e, adj., subst. (Arg.) 1. Adj. (Despre oameni) Frumos, bine. 2. S. n. (În forma șucăr) Gălăgie, scandal; supărare. 3. S. m. (În forma șucăr) Hoț. [Var.: șúcăr s. n., s. m.] – Din țig. șukar. – Pentru sensul 3., cf. și germ. Schacher. Vezi definitia »

ipocomisár, ipocomisári, s.m. (înv.) subcomisar de poliție. Vezi definitia »