PALPÁȚIE s. f. palpare. (< fr. palpation, lat. palpatio) Vezi definitia »

EFEBÍE, efebii, s. f. (în Grecia antică) Școala în care se făcea educația militară și cetățenească a tineretului. – Din fr. éphébie. Vezi definitia »

PNEUMOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază bolile plămânului. V. ftiziologie. [Gen. -iei. / < fr. pneumologie, cf. gr. pneumon – plămân, logos – știință]. Vezi definitia »

NUTÁȚIE s. f. 1. oscilația axei unui astru în cursul mișcării de precesie; (spec.) oscilația axei Pământului într-o perioadă de 1⁸ ani și 8 luni. 2. una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și care face să oscileze axa de rotație proprie corpului. 3. (med.) basculare înainte a bazei sacrului și înapoi a coccisului, produsă spontan în cursul nașterii. ◊ oscilație a capului. 4. mișcare de oscilație descrisă de plante în timpul creșterii. (< fr. nutation, lat. nutatio) Vezi definitia »

ROENTGENTERAPÍE s. f. v. röntgenterapie. Vezi definitia »