ROMÂNÍSM, (2) românisme, s. n. 1. Sentiment național al românilor (I 1); spirit românesc. 2. (Rar) Cuvânt sau expresie specifică limbii române. – Român + suf. -ism. Vezi definitia »

MICROTRAUMATÍSM, microtraumatisme, s. n. (Med.) Traumatism de mică intensitate care prin repetare frecventă poate deveni cauza unei boli profesionale. – Din fr. microtraumatisme. Vezi definitia »

PUMNÍSM s. n. ciunism. (< /Aron/ Pumn/ul/ + -ism) Vezi definitia »

ANTICLERICALÍSM s. n. 1. Atitudine ostilă față de cler; respingere a bisericii ca instituție religioasă; respingere a amestecului clerului în viața publică. 2. Atitudine de ireligiozitate. – Din fr. anticléricalisme. Vezi definitia »

PERSONALÍSM s.n. 1. Curent filozofic care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității și subordonate lui Dumnezeu ca persoană supremă. ◊ Personalism energetic = variantă a filozofiei personaliste, elaborată în România în perioada dintre cele două războaie mondiale de C. Rădulescu-Motru, cu elemente preluate din teoriile energetiste. 2. Atitudine a celui care ia în considerație numai interesele și punctele de vedere personale; subiectivism. [< fr. personnalisme]. Vezi definitia »