Definita cuvantului oscilație
OSCILÁȚIE s. f. 1. mișcare periodică alternativă a unui corp față de o poziție de echilibru. 2. variație periodică, în timp, a mărimilor caracteristice unui sistem fizic. 3. (fig.) șovăială, ezitare; fluctuație. (< fr. oscillation, lat. oscillatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu oscilație
AEROCOLÍE s.f. Îngrămădire de gaze în intestinul gros, care provoacă balonarea abdomenului. [< fr. aérocolie]. Vezi definitia »
FRENGHÍE, frenghii, s. f. (Înv.) Brocart. [Var.: frânghíe s. f.] – Din tc. frengi. Vezi definitia »
CEFALOSCOPÍE s. f. examinare a capului. (< fr. céphaloscopie) Vezi definitia »
abiotrofíe s. f. proces degenerativ care atinge celulele vii (ale sistemului nervos). (< fr. abiotrophie) Vezi definitia »
CONCENTRÁȚIE, concentrații, s. f. (Chim.) Grad de saturare, de densitate al unui corp; raport între cantitatea de component dizolvată și cantitatea de solvent sau de soluție obținută. – Din fr. concentration. Vezi definitia »