PERCÉPȚIE, percepții, s. f. 1. Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere. 2. (În trecut) Instituție care încasa impozitele sau taxele oficiale; clădire, birou în care își avea sediul această instituție, ♦ Încasarea unui impozit sau a unei taxe oficiale. – Din lat. perceptio, fr. perception. Vezi definitia »

SIDERURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care studiază proprietățile fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui, precum și operațiile de extragere, elaborare și prelucrare a acestora. [Gen. -iei. / < fr. sidérurgie, cf. gr. sideros – fier, ergon – lucru]. Vezi definitia »

GONIOMETRÍE s.f. Ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină valoarea lor. ♦ Tehnica măsurării unghiurilor pe teren. [Gen. -iei. / < fr. goniométrie, cf. gr. gonia – unghi, metron – măsură]. Vezi definitia »

TRANSFÚZIE, transfuzii, s. f. Introducere în scop terapeutic a unei cantități de sânge sau de plasmă sangvină în vinele unui bolnav sau ale unui accidentat. – Din fr. transfusion. Vezi definitia »

CICLOCEFALÍE s.f. (Med.) Malformație congenitală constând în lipsa totală sau parțială a organelor olfactive și situarea ochilor, uniți, într-o singură orbită. [< fr. cyclocéphalie]. Vezi definitia »