Definita cuvantului clin
CLIN, clini, s. m. 1. Bucată (triunghiulară, trapezoidală etc.) de pânză sau de stofă, folosită în croitorie ca piesă componentă a unui obiect de îmbrăcăminte sau ca adaos pentru a lărgi o îmbrăcăminte. ◊ Expr. A nu avea nici în clin, nici în mânecă (cu cineva) = a nu avea nimic comun, nici un amestec, nici o legătură (cu cineva). 2. Petic de pământ sau de pădure în formă de triunghi sau de formă îngustă. [Pl. și: (n.) clinuri] – Din sl. klinŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clin
IN1/I-/IM- pref. „privativ, negativ”. (< fr. in-, im-, cf. lat. in) Vezi definitia »
BENEDICTÍN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin catolic, care a desfășurat o susținută activitate în domeniul construcțiilor. ♦ muncă de ~ = muncă intelectuală minuțioasă și de lungă durată. II. adj. 1. care aparține benedictinilor. 2. (fig.) laborios, harnic, muncitor. (< fr. bénédiction) Vezi definitia »
TRAVERTÍN s. n. Tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura și care se folosește ca piatră de construcție. – Din fr. travertin, it. travertino. Vezi definitia »
DELFÍN2 s. m. titlul purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului. (după fr. dauphin) Vezi definitia »
SPIN2 (I) - elem. „spin, ghimpe”. (< fr. spin/i/-, cf. lat. spina) Vezi definitia »