ORGANOTERAPÍE s. f. opoterapie. (< fr. organothérapie) Vezi definitia »

crâștie s.f. sg. (reg.) lipsă mare, mizerie. Vezi definitia »

AMONIURÍE s. f. Eliminare patologică a amoniacului prin urină. [Pr.: -ni-u-] – Din fr. ammoniurie. Vezi definitia »

córcie (-ii), s. f. – 1. Grătar, grilă, leasă. – 2. Targă. – 3. Culisă, plan înclinat pentru a descărca butoaie sau a le coborî în pivniță. Sl. kruči (Miklosich, Slaw. Elem., 27), cf. mag. korcsolya „plan înclinat” (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 121), rut. korčuhy „sanie.” Vezi definitia »

CHEMOTERAPÍE s. f. Tratare a unor boli cu ajutorul anumitor substanțe chimice care distrug microbii sau împiedică dezvoltarea lor. – Din germ. Chemotherapie. Vezi definitia »