GEOBOTÁNIC, -Ă, geobotanici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul răspândirii și evoluției plantelor pe suprafața globului terestru. ♦ Disciplină care studiază învelișul vegetal din punctul de vedere al componenței și al legilor care acționează în botanică. 2. Adj. Referitor la geobotanică, de geobotanică. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géobotanique. Vezi definitia »

SATÁNIC, -Ă, satanici, -ce, adj. De satană, al satanei, referitor la satană; diavolesc, drăcesc; p. ext. crud, perfid, pervers; satanesc, satanicesc. – Din fr. satanique. Vezi definitia »

CONCÍCLIC, -Ă, conciclici, -ce, adj. (Despre puncte) Care se află pe același cerc. – Con¹ + ciclic. Vezi definitia »

dobroníc, dobroníci, s.m. (reg.) plantă plăcut mirositoare ce crește prin păduri și tufișuri; dumbravnic. Vezi definitia »

HÁRNIC, -Ă, harnici, -ce, adj. Care muncește mult și cu râvnă, care lucrează iute și cu spor; vrednic, muncitor, activ, sârguincios, sârguitor. ♦ (Pop.) Capabil, destoinic. – Din sl. *harĩnŭ. Vezi definitia »