CONTRIBÚȚIE s.f. 1. Parte, sumă cu care se contribuie la o cheltuială sau la o acțiune comună; aport. ◊ A pune la contribuție = a folosi capacitatea cuiva (sau a ceva) într-o acțiune. 2. (Jur.; la pl.) Sumă de bani pe care un stat învins este obligat s-o plătească unui stat învingător în temeiul unui tratat de pace, depășind pagubele cauzate de război. 3. Impozit. [Gen. -iei, var. contribuțiune s.f. / cf. fr. contribution, it. contribuzione, lat. contributio]. Vezi definitia »

ELECTRODERMATOGRAFÍE s. f. metodă prin care se cercetează rezistența electrică a pielii. (< electro- + dermatografie) Vezi definitia »

CHINEZIOLOGÍE s. f. știința anatomiei, fiziologiei și mecanicii mișcărilor musculare ale omului. (< fr. kinésiologie) Vezi definitia »

PNEUMOPEXÍE s.f. (Med.) Fixare chirurgicală a plămânului la peretele toracic. [Gen. -iei. / < fr. pneumopexie, cf. gr. pneumon – plămân, pexis – fixare]. Vezi definitia »

DIZGRÁȚIE s. f. pierdere a favorii, a bunăvoinței unei persoane influente, a unui superior. (< it. disgrazia, după fr. disgrâce) Vezi definitia »