DISCORDÁNT, -Ă adj. Lipsit de armonie. ♦ Care distonează; nepotrivit; strident. ◊ (Geol.) Strate discordante = strate a căror înclinare se deosebește de înclinarea stratului peste care sunt depuse. [< fr. discordant]. Vezi definitia »

INSINUÁNT, -Ă Care (se) insinuează. [Pron. -nu-ant. / cf. fr. insinuant]. Vezi definitia »

ANIHILÁNT, -Ă adj. Care anihilează. [Cf. fr. annihilant]. Vezi definitia »

PASMÁNT, pasmanturi, s. n. (Înv. și reg.) Ceapraz, firet (pentru împodobit haine sau draperii). – Din fr. passement. Vezi definitia »

Document de investitură, de hirotonie, investitură sacramnentală, (Ioan Bobb, Dicțiunariu Rumanesc Lateinesc și Unguresc, vol.2, Edit. Colegiului Reformaților, Cluj, 1823p. 568) Vezi definitia »