SLUJITÓR, -OÁRE, slujitori, -oare, s. m. și f. 1. (Astăzi rar) Persoană care slujește (pe cineva); servitor, slugă. 2. (Înv.) Oștean în slujba domnului țării sau a unui boier. ♦ Reprezentant înarmat al stăpânirii; poteraș, jandarm. – Sluji + suf. -tor. Vezi definitia »

VARACTÓR, varactoare, s. n. (Electron.) Diodă semiconductoare utilizată drept condensator, a cărui capacitate poate fi modificată printr-o tensiune de control; varicap. – Din engl., fr. varactor. Vezi definitia »

SPĂIMÂNTĂTÓR, -OÁRE, spăimântători, -oare, adj. (Înv. și pop.) Înspăimântător. – Spăimânta + suf. -ător. Vezi definitia »

PICADÓR, picadori, s. m. Persoană care participă la luptele cu tauri, stând călare în arenă, înarmat cu o lance, și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în primejdie. – Din fr. picador. Vezi definitia »

AXILIFLÓR, -Ă adj. (Despre plante) Cu flori axilare. [< fr. axilliflore]. Vezi definitia »