ORGANOTROPÍSM s.n. (Biol.) Afinitate a unor virusuri, a unor microbi pentru un anumit organ. [< fr. organotropisme]. Vezi definitia »

INDOEUROPEÍSM s. n. însușire a limbilor indo-europene care apar în alte familii de limbi. (< germ. Indoeuropäismus) Vezi definitia »

PURITANÍSM s. n. Numele unei secte prezbiteriene engleze care își întemeiază doctrina numai pe textul Bibliei; p. ext. rigurozitate exagerată privind respectarea preceptelor religioase și morale. – Din fr. puritanisme. Vezi definitia »

SOFÍSM, sofisme, s. n. Silogism sau raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesențiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce în eroare; p. gener. argument, afirmație etc. false. – Din fr. sophisme, lat. sophisma. Vezi definitia »

CEZANÍSM SE-ZA-/ s. n. direcție impresionistă în pictură, în care se manifestă preocuparea de a da ritm și cadență compoziției. (< fr. cézannisme) Vezi definitia »