bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal. Vezi definitia »

INTELECTUÁL, -Ă I. adj. referitor la intelect. II. s. m. f. cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală. (< fr. intellectuel, lat. intellectualis) Vezi definitia »

MEZOTELIÁL, -Ă adj. al mezoteliomului. (< fr. mésothélial) Vezi definitia »

UNILATERÁL, -Ă adj. 1. Așezat pe o singură parte. 2. Care vede numai o singură latură a lucrurilor, care se rezumă la un singur domeniu de cunoștințe; mărginit; arbitrar. ♦ (Jur.; despre un contract) Care creează obligații numai pentru una dintre părți. ♦ (Despre un act juridic) Emanat de la o singură persoană. [< fr. unilatéral, cf. lat. unus – unul, latus – latură]. Vezi definitia »

PERONEÁL, -Ă adj. (Rar) Peronier. [Pron. -ne-al. / < peroneu + -al]. Vezi definitia »