DESCĂLICÁ vb. I v. descăleca. Vezi definitia »

IPÉCA s. f. ipecacuana. (< fr. ipéca) Vezi definitia »

spintecá (-c, -át), vb. – 1. A scoate măruntaiele, a eviscera, a despica. – 2. A tăia, a crăpa. – 3. A străbate. – Mr. spîntic(are). Lat. expantĭcāre (Pușcariu 1622; Candrea-Dens., 1394; REW 3032, cf. Lambrior 100; Philippide, Principii, 99), cf. pîntece și ven. spantegar „a desface”, abruz. spandeka „a chinui”, calabr. spantecare „a deschide”. – Der. spintecător, adj. (care spintecă); spintecătură, s. f. (tăietură, crăpătură, despicătură). Vezi definitia »

CRONICÁ vb. intr. (rar) a scrie cronici (literare), a recenza. (< fr. chroniquer) Vezi definitia »

AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + demasca. Vezi definitia »