Definita cuvantului protuberanță
PROTUBERÁNȚĂ s. f. 1. ieșitură în afară a unui obiect, organ etc.; umflătură. ♦ (anat.) ~ inelară = segment al encefalului, între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. 2. (pl.) proeminențe roșii, ca niște limbi de foc, din cromosferă, formate din mase uriașe de gaze incandescente. (< fr. protubérance, lat. protuberantia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu protuberanță
ZBÚRDĂ s.f., g.-d. art. zbúrdei Vezi definitia »
CHITÁRĂ s. f. intrument muzical cu șase coarde, acționat prin ciupire sau lovire cu degetele. (< it. chitarra) Vezi definitia »
POCNITÚRĂ, pocnituri, s. f. Pocnet. [Var.: pocănitúră s. f.] – Pocni + suf. -tură. Vezi definitia »
VOCÁLĂ s.f. Sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< it. vocale, lat. vocalis]. Vezi definitia »
a intra în vamă expr. (prst.) a ajunge la orgasm. Vezi definitia »