REZUMATÍV, -Ă, rezumativi, -e, adj. În formă de rezumat; succint. – Din rezuma. Vezi definitia »

CONTENTÍV, -Ă, contentivi, -e, adj. (Med.) Care menține poziția corectă a unui organ. – Din fr. contentif. Vezi definitia »

EVENTÍV, eventive, adj. (Gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (și substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif. Vezi definitia »

EXCURSÍV, -Ă adj. cu caracter de excurs (1). (< fr. excursif) Vezi definitia »

SURJECTÍV, -Ă adj. (mat.; despre funcții) la care un element al celei de-a doua mulțimi are un antecedent mai puțin. (< fr. surjectif) Vezi definitia »