IZOTONÍE s.f. 1. Echilibru molecular între două soluții separate de o membrană organică și care au aceeași presiune osmotică; izoosmie. 2. Proprietate a unor nuclee atomice de a avea același număr de neutroni. [Gen. -iei, var. isotonie s.f. / < fr. isotonie, cf. gr. isos – egal, tonos – tensiune]. Vezi definitia »

PARAKINEZÍE s.f. v. parachinezie. [DEX'98] Vezi definitia »

FRATRÍE s.f. 1. Subdiviziune a triburilor grecești antice (mai ales a celor atice). ♦ Grup de mai multe ginți înrudite între ele prin legături de sânge. 2. Grupare mare de plante apropiate genetic. [Gen. -iei. / < fr. phratrie, gr. phratria]. Vezi definitia »

INSALIVÁȚIE s.f. (Med.) Impregnarea alimentelor cu salivă. [< fr. insalivation]. Vezi definitia »

HOMOPLASTÍE s. f. homogrefă. (< fr. homoplastie) Vezi definitia »