Definita cuvantului năpârstoc
NĂPÂRSTÓC, -OÁCĂ, năpârstoci, -oace, subst. 1. S. n. (Pop.) Degetar (folosit la cusut). 2. S. m. și f. (Fam.) Epitet dat unui copil (mic). ♦ (Peior.) Persoană mică de statură; fig. om neajutorat, neputincios. – Din bg. naprăstok.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu năpârstoc
ióc adv. – Nimic, defel, cîtuși de puțin. – Megl. ioc. Tc. yok (Ronzevalle 177; DAR), cf. cuman. yok (Kuun 68). Vezi definitia »
PARAFÓC s.n. Zid mic dintr-un material refractar, făcut pentru a apăra de flăcări partea mai sensibilă a unei căldări cu abur. [< para- + foc, după fr. pare-feu, it. parafuoco]. Vezi definitia »
șofâltóc, -oácă, adj. (reg.) (persoană) care rostește defectuos anumite sunete. Vezi definitia »
CAPÓC s. n. produs vegetal din fructele de capochier, folosit ca material de umplutură pentru perne, saltele etc. (< fr., engl. kapok) Vezi definitia »
țepóc, țepóci, țepoáce, s.m. și n. (reg.) 1. (s.m.) băț ascuțit de făcut garduri; țepuc; drug de scară, în care sunt fixați fusceii; fuscel la scară. 2. (s.m.) așchiuță sub unghie. 3. (s.n.) țeapă la cereale. Vezi definitia »