DISCROMÁTIC, -Ă adj. Care are o culoare anormală. ♦ Care produce alterarea culorilor. [< fr. dyschromatique, cf. gr. dys – dificil, chroma – culoare]. Vezi definitia »

INÍC, -Ă, inici, -ce, adj. (Livr.) Care nu este echitabil; inechitabil, nedrept. – Din fr. inique, lat. iniquus. Vezi definitia »

ADRENOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (substanță) opusă acțiunii adrenalinei. (< fr. adrénolytique) Vezi definitia »

plic (plícuri), s. n. – Obiect de hîrtie în care se închide o scrisoare. – Mr. plic. It. plico „plic”, prin ngr. πλίϰος (Cihac, II, 688; Gáldi 230). – Der. plicui, vb. (înv., a închide un plic). Vezi definitia »

AERODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la aerodinamică. ◊ (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul. II. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos. (< fr. aérodynamique) Vezi definitia »