MĂSLÍNĂ, măsline, s. f. Fructul măslinului, comestibil, de culoare brună-verzuie, foarte bogat în ulei; olivă. – Din sl. maslina. Vezi definitia »

BÁLIGĂ, baligi, s. f. Excrement al animalelor mari. [Var.: bálegă s. f.] – Comp. sb. balega, alb. bagël'ë. Vezi definitia »

TOXOPLÁSMĂ s.f. (Zool.) Protozoar parazit unicelular, fără pigment, care se întâlnește în leucocitele vertebratelor și uneori în hematii. [< fr. toxoplasme]. Vezi definitia »

DĂRÂMĂTÚRĂ, dărâmături, s. f. 1. Zid, clădire dărâmată; ruină. ♦ Material căzut, surpat dintr-o clădire în ruină. 2. (La pl.) Crengi de copaci rupte și doborâte la pământ; vreascuri. 3. (Fam.) Epitet deprecativ dat unui animal sau unui om slăbănog. [Var.: dărmătúră s. f.] – Dărâma + suf. -ătură. Vezi definitia »

oștitúră, oștitúri, s.f. (înv.) rânduială de luptă. Vezi definitia »