DÚRȘUS s.m. (Poligr.) Interlinie. [< germ. Durchschuss]. Vezi definitia »

TÓNUS s. n. 1. stare de funcționare a mușchilor sau a nervilor de repaus, în măsură a se modifica la intervenția diverșilor excitanți. 2. (fig.) energie, vigoare. (< fr. tonus) Vezi definitia »

SÍNUS s.n. 1. (Anat.) Cavitate situată în regiunea capului, între pereții osoși; dilatare pe traiectul venelor și al arterelor sau pe traiectul vaselor limfatice. ♦ (Bot.) Tăietură în lamina unei frunze, formând un unghi de diferite mărimi și forme. 2. (Mat.) Funcție trigonometrică egală cu raportul dintre lungimea ipotenuzei și lungimea catetei opuse unghiului respectiv dintr-un triunghi dreptunghic. [< fr. sinus, cf. lat. sinus – cavitate]. Vezi definitia »

ABRITTUS, oraș în Moesia inferioară, întemeiată în sec. 1 d. Hr. de romani. Aici, în 251, armatele conduse de Decius au suferit o grea înfrîngere din partea goților, conduși de Kniva. Distrus de avari și slavi în sec. 6. Azi Razgrag (Bulgaria). Vezi definitia »

MAUS¹, mausuri, s. n. Numele unui joc de cărți. – Din germ. Maus. Vezi definitia »