CACO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „urât”, „rău”, „greșit”. [< fr. caco-, cf. gr. kakos – rău]. Vezi definitia »

CARCO, Francis (pseud. lui François Carcopino-Tusoli) (1886-1958), scriitor francez. A relatat, în limbaj argotic, rătăcirile unor personaje aparținînd lumii interlope și și a evocat boema artistică („Prietenul pictorilor”, „Jésus la Caille”). Vezi definitia »

MAGNICO s.n. Aliaj de magneziu, nichel și cobalt. [< fr. magnico < mag(neziu) + ni(chel) + co(balt)]. Vezi definitia »

CÚNICO s. n. aliaj de cupru, nichel și cobalt. (< fr. cunico) Vezi definitia »

FLAMÉNCO s. n. Dans popular andaluz. – Din sp. flamenco. Vezi definitia »