Definita cuvantului staționar
STAȚIONÁR, -Ă I. adj. 1. care stagnează, care nu variază câtva timp; constant. ◊ care rămâne în aceeași stare, care nu evoluează. 2. (despre un mediu fluid, un câmp de forțe) care are în fiecare punct o viteză, o intensitate independentă de timp. II. s. n. 1. dispensar pentru îngrijirea bolnavilor. 2. mică navă staționată într-un post care supraveghează respectarea regulilor de navigație, de pescuit etc. (< fr. stationnaire, lat. stationarius)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu staționar
INTERMAXILÁR, -Ă adj. Între, dintre maxilare. [Cf. fr. intermaxillaire]. Vezi definitia »
BUDOÁR, budoare, s. n. Cameră intimă a unei femei. [Pr.: -do-ar] – Fr. budoir. Vezi definitia »
PEDICULÁR, -Ă, pediculari, -e, adj. (Med.) Referitor la păduchi; cu păduchi. – Din fr. pédiculaire. Vezi definitia »
CALMÁR s. m. cefalopod, asemănător cu sepia, cu înotătoare scurte, triunghiulare și gura înconjurată de tentacule. (< fr. calmar) Vezi definitia »
ACTUÁR s.m. (Ant.) Scrib care redacta procesele-verbale la romani. ♦ Specialist în calcule statistice de asigurări și de probleme financiare. [Pron. -tu-ar. / < fr. actuaire, cf. lat. actuarius – scrib, grefier]. Vezi definitia »