MEÁNDRU s.n. 1. Cotitură întortocheată a cursului unei ape (mai ales) în regiunile de șes. ♦ Sinuozitate; (p. ext.; la pl.) drumuri, străzi întortocheate. 2. Motiv ornamental compus dintr-o îmbinare de linii curbe sau frânte. [Pron. me-an-. / < fr. méandre, cf. Meandru – fluviu sinuos în Asia Mică]. Vezi definitia »

PALISÁNDRU s. m. arbore exotic cu flori mari, albastre sau roșii, al cărui lemn mirositor, foarte tare, negru-violet, e folosit în tâmplăria fină. (< fr. palissandre) Vezi definitia »

MUSTIMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea densității și procentului de zahăr din must. [Var. mustometru s.n. / < fr. mustimètre]. Vezi definitia »

STRABOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea gradului de strabism. (< fr. strabomètre) Vezi definitia »

NIVOMÉTRU, nivometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea cantității de zăpadă căzute pe o suprafață, într-un anumit interval de timp. – Din fr. nivomètre. Vezi definitia »