CELSUS (sec. 2), filozof neoplatonician care a trăit la Roma. A criticat doctrina primilor creștini, tradiția întrupării lui Hristos. Cunoscut din scrierile lui Origene, „Contra Celsus”. Vezi definitia »

TINÍTUS s. n. acufenă. (< lat. tinnitus) Vezi definitia »

ALTOSTRÁTUS s. m. Formație de nori situată la o altitudine medie de 6000 m, care se prezintă ca un strat dens și uniform, de culoare cenușie sau albăstruie, cu aspect fibros sau ușor striat. – Din fr. altostratus. Vezi definitia »

BROCKHAUS, Friedrich Arnold (1772-1823), publicist și lexicograf german. Fondatorul case de editură care-i poartă numele (1805). A editat „Konversationslexikon” (1808). Fii săi Friedrich și Heinrich au continuat opera tatălui. Vezi definitia »

TALÁMUS s.n. Parte a encefalului, situată la baza creierului, formată dintr-o masă de substanță cenușie prin care trec toate căile senzitive și senzoriale care merg la scoarța cerebrală. // (În forma talamo- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) talamus”, „aparținând talamusului”. [< fr. thalamus]. Vezi definitia »