ORTOHIDROGÉN s. n. varietate alotropică a hidrogenului. (< fr. orthohydrogène) Vezi definitia »

ÓPEN, openuri, s. n. Competiție deschisă pentru orice categorie de sportivi; (în tenis) turneu la care participă profesioniști și neprofesioniști. ◊ (Adjectival) Turneu open. [Pr.: ắupăn] – Din engl. open. Vezi definitia »

CRATOGÉN s.n. 1. Regiune întinsă din scoarța terestră, care, într-o anumită perioadă, nu a suferit mișcări de cutare, ci numai mișcări lente de ridicare sau de coborâre. 2. Platformă. [< germ. Kratogen]. Vezi definitia »

HALOGÉN s.m. (Chim.) Denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom și iod, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. // adj. Care dă naștere la săruri. / < fr. halogène, cf. gr. hals – sare, gennan – a produce]. Vezi definitia »

RAHITIGÉN, -Ă adj. care cauzează sau favorizează rahitismul. (< fr. rachitigène) Vezi definitia »