nebuníță, nebuníțe, s.f. (reg.) măselariță, nebunariță, nebunare. Vezi definitia »

norúcă, norúci, s.f. (reg.) noră, noruliță, norurea, noruță. Vezi definitia »

roviniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. roviniétei; pl. roviniéte Vezi definitia »

păsărioáră, păsărioáre, s.f. (reg.) 1. pasăre mică. 2. vrăbiuță. Vezi definitia »

CHINTESÉNȚĂ s. f. 1. (fil.) principiu material al lumii, atribut al eterului, considerat de cosmogonia antică drept al cincilea element (în afară de pământ, apă, aer și foc). 2. esența, principalul, esențialul într-o concepție, într-o doctrină, într-o operă etc. (< fr. quintessence) Vezi definitia »