SUPREMAȚÍE s. f. superioritate absolută; poziție dominantă; preponderență. (< fr. suprématie) Vezi definitia »

CONCENTRÁȚIE, concentrații, s. f. (Chim.) Grad de saturare, de densitate al unui corp; raport între cantitatea de component dizolvată și cantitatea de solvent sau de soluție obținută. – Din fr. concentration. Vezi definitia »

irodíe, irodíi, s.f. (pop.; mai ales la pl.) doamna zânelor (ielelor), ielele. Vezi definitia »

AVARÍȚIE s. f. Zgârcenie. – Fr. avarice (lat. lit. avaritia). Vezi definitia »

PREPARÁȚIE s.f. 1. Preparare, pregătire. 2. Produs special preparat în vederea unor cercetări de laborator. 3. Meditație (a unui școlar). [Gen. -iei, var. preparațiune s.f. / cf. fr. préparation, lat. praeparatio]. Vezi definitia »