șpíglu s.n. (reg.) platcă (la cămașa bărbătească). Vezi definitia »

a zbârli sparanghelu’ / toroipanul expr. (pop.) a avea o erecție. Vezi definitia »

titlu dat boierului care turna domnului apa ca să se spele pe maini si îi aducea paine si sare Vezi definitia »

ansámblu s. n., art. ansámblul; pl. ansámblúri / (tehn.) ansámble Vezi definitia »

TRÍPLU¹, -Ă, tripli, -e, adj. Care este, se face de trei ori mai mare sau mai mult; întreit. În triplu exemplar = în trei exemplare. ♦ Care este alcătuit, compus din trei părți. ◊ Triplă legătură = legătură chimică covalentă, compusă din trei legături de valență simplă. – Din fr. triple, lat. triplus. Vezi definitia »