Definita cuvantului tonsură
TONSÚRĂ s. f. ceremonie a tunderii părului din creștetul capului la consacrarea unui călugăr catolic; locul, de formă rotundă, rămas fără păr în urma acestei ceremonii. (< fr. tonsure, lat. tonsura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tonsură
ADÍCĂ adv. 1. Și anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ◊ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. și: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. Vezi definitia »
pătăroáncă, pătăroánce, s.f. (reg.) pește lat, asemănător cu carasul. Vezi definitia »
tráncotă, tráncote, s.f. (reg.) 1. glumă. 2. catrafuse, calabalâc. Vezi definitia »
surzuiálă, surzuiéli, s.f. (înv. și reg.) agonisire, câștig; bun adunat prin agonisire. Vezi definitia »
țúică (-ci), s. f. – Vinars de prune, băutură tipică a țăranilor rom. Origine necunoscută, dar probabil creație expresivă. Cf. sb., cr. cujka (Cihac, II, 437), care provine din rom., ca și săs. tsuikĕ. – Der. țuicar, s. m. (fabricant de țuică); țuicărie, s. f. (alambic). Vezi definitia »