urdoáre (-óri), s. f. – Secreție depusă pe marginea pleoapelor, puchin. Origine incertă. Pare a fi lat. odōrem cu r propagat ca în calabr. orduri, „miros”; sensul primitiv de putoare, s-ar fi confundat cu cel de „murdărie”. După Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 303 (cf. Pușcariu 1828; Tiktin; REW 4187), dintr-un lat. *horrĭdōrem, der. puțin convingător (fr. ordure, it. ordura nu pot reprezenta aceeași formă). Chiar după Pușcariu, Dacor., V, 410, de la un lat. *udor, puțin clar. Legătura cu urdina „a avea diaree” (Cihac, II, 440) nu este posibilă. – Der. urduros, adj. (puchinos). Vezi definitia »

DEȘERTIFICÁRE, deșertificări, s. f. Transformare a unei regiuni în deșert. – De la deșert (după fr. désertification). Vezi definitia »

plesuráre, plesurắri, s.f. (reg.) tăiere și înlăturare a unui inel din scoarța trunchiului unui copac; inelare, secuire. Vezi definitia »

POLITIZÁRE s.f. Acțiunea de a politiza și rezultatul ei. [< politiza]. Vezi definitia »

REALIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a realimenta și rezultatul ei. [< realimenta]. Vezi definitia »