brúcă (-ci), s. f. – Vătrai. Origine necunoscută. DAR îl pune în legătură cu it. brocco, fr. boche. – Der. bruci, vb. (a ațîța; a înțepa); brucer (var. brucelnic), s. n. (băț cu care se mestecă mămăliga); brucoi, s. n. (agrafă); bruceală, s. f. (acțiunea de a face găuri cu un băț pentru a pune sămînța); brucitură, s. f. (gaură pentru sămînță). Vezi definitia »

ANTIPIRÍNĂ s. f. medicament amărui, antipiretic și analgezic; fenazonă, analgezină. (< fr. antipyrine, germ. Antipyrin) Vezi definitia »

ONCOCERCÓSĂ s. f. boală parazitară la om și la mamifere, provocată de oncocerc, prin mici tumori. (< fr. onchocercose) Vezi definitia »

POLIARTRÍTĂ s.f. Inflamare infecțioasă a mai multor articulații concomitent. [< fr. polyarthrite, cf. gr. polys – mai mulți, arthron – încheietură]. Vezi definitia »

FIBRÍLĂ s. f. 1. fibră de dimensiuni reduse. 2. element constitutiv al unei fibre. (< fr. fibrille, lat. fibrilla) Vezi definitia »