folomóc s.n. (reg., înv.) ghemuit, mototol, golomoz. Vezi definitia »

măruntóc, -ă, adj. (reg.) mărunțel. Vezi definitia »

BARÓC, -Ă adj. Stil baroc (și s.n.) = stil artistic predominant în sec. XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentație excesivă, neregularitatea liniilor și prin monumentalitatea construcțiilor (în arhitectură), contururi agitate (în sculptură), prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziții în diagonală sau în vârtej (în pictură), dramatism interior și o anumită bizarerie și îndrăzneală a metaforei (în muzică și poezie). ♦ Stilul de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. ♦ (p. ext.) Stil încărcat, retoric, excesiv de ornamentat. [< it. baròcco, fr. baroque, cf. port. barocco – perlă de formă neregulată]. Vezi definitia »

lăptóc (-curi), s. n. – Scoc de moară de apă. – Var. lătoc. Sl. latuka „oală” (Cihac, II, 165; DAR), cf. rut. lokoty, pol. łotok, rus. latok. Sunetul p se poate explica printr-o falsă analogie cu lapte, deoarece apa se precipită în scoc făcînd o spumă albă ca laptele (altă explicație, mai puțin plauzibilă, în DAR). Vezi definitia »

1.loc destinat rugaciunii 2.loc intr-un templu sau intr-o biserica socotit sfant Vezi definitia »