LOGICÍSM s. n. Concepție conform căreia matematica poate fi dedusă din logică. – Din fr. logicisme. Vezi definitia »

VORTICÍSM s.n. Mișcare artistică de avangardă, apărută în Anglia în al doilea deceniu al sec. XX, care își propunea organizarea formelor într-un sistem de unghiuri și de curbe în jurul unui punct determinat. [Cf. engl. vorticism, it. vorticismo < lat. vortex – vârtej]. Vezi definitia »

CAUZALÍSM s. n. concepție filozofică fundată pe cauzalitate. (< fr. causalisme) Vezi definitia »

ACMEÍSM s.n. Curent decadent în literatura burgheză din Rusia la începutul sec. XX, înrudit cu simbolismul. [< rus. akmeizm]. Vezi definitia »

CLEUÁSM s. n. figură de stil prin care cineva simulează că își reproșează anumite lipsuri pentru a da de înțeles că nu e vinovat. (< fr. cléuasme, gr. kleuasmos) Vezi definitia »