TRICLORETILÉNĂ s. f. Lichid incolor, cu miros de cloroform, solubil în apă, neinflamabil, toxic în stare de vapori, utilizat ca solvent, ca agent frigorific, în diverse sinteze etc. – Din fr. trichloréthylène. Vezi definitia »

GÉNĂ s.f. (Genet.) Particulă a unui cromozom care poartă caracterele eredității. [< fr. gène, cf. gr. genos – origine]. Vezi definitia »

inséctă, insecte s. f. (intl.) automobil de mici dimensiuni. Vezi definitia »

CORNEÁNĂ s.f. (Geol.) Rocă metamorfică, dură și compactă, bogată în cuarț. [Pron. -ne-a-. / < fr. cornéenne]. Vezi definitia »

CONIÓZĂ s.f. Boală produsă de pătrunderea și fixarea în organism a pulberilor. [< fr. coniose, cf. gr. konis – praf]. Vezi definitia »