Definita cuvantului hir
hir s. n. – Știre, veste, noutate. – Var. hiriu. Mag. hir (DAR). În Trans. – Der. hireș, adj. (faimos, celebru), din mag. hires.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hir
GHELÍR, gheliruri, s. n. (Turcism înv.) Câștig obținut fără muncă. – Din tc. gelir. Vezi definitia »
DEXTROGÍR, -Ă adj. (Despre substanțe) Care rotește planul de polarizare al luminii spre dreapta. [< fr. dextrogyre, cf. lat. dextra – dreapta, gyrus – rotire]. Vezi definitia »
mir s. n. – Lume, societate (în opoziție cu viața monahală). Sl. mirŭ (Cihac, II, 197; Tiktin; Conev 86). – Der. mirean, adj. (lumesc, de societate; s. m., laic), din sl. mirĕninŭ; mirenesc, adj. (de lume); mirenie, s. f. (lume, statut de laic). Vezi definitia »
olofír (-re), s. n. – Purpură. Mgr. ỏλόβηρον, direct sau prin intermediul sl. oloviru (Tiktin; cf. Vasmer, II, 264). Vezi definitia »
zarafír (pop.) s. n., pl. zarafíruri Vezi definitia »