ȚINTUÍRE, țintuiri, s. f. Acțiunea de a țintui și rezultatul ei. – V. țintui. Vezi definitia »

COMBINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) combina; îmbinare. ♦ (Mat.; la pl.) Totalitatea grupurilor care se pot forma cu un număr de elemente date, astfel încât fiecare grup să conțină sau numai elemente diferite între ele, sau numai elemente identice. [< combina]. Vezi definitia »

ciocănitoáre, ciocănitóri, s.f. (pop., înv.) mitralieră. Vezi definitia »

înfrumoșáre s.f. (reg.) înfrumusețare, împodobire. Vezi definitia »

PROSPICIÉRE s.f. (Rar) Acțiunea de a prospicia și rezultatul ei. [Pron. -ci-e-. / < prospicia]. Vezi definitia »