MINISTREÁSĂ, ministrese, s. f. (Fam. și ir.) Soție de ministru. – Var. (după alte surse) ministresă. – Ministru + suf. -easă. Vezi definitia »

CONSISTÉNȚĂ s.f. 1. Stare a unui corp (mai ales a unui lichid) care are un anumit grad de densitate, de soliditate. ♦ Rezistență opusă de un corp la deformare, la sfărâmare; soliditate, tărie. 2. Calitate a unui sistem axiomatic de a nu conține o formulă oarecare în același timp cu negația ei. [Cf. it. consistenza, fr. consistance]. Vezi definitia »

hábă (-be), s. f. – (Trans. de Nord-Vest) Priveghere. Origine necunoscută. Vezi definitia »

cretă, crete s. f. (tox.) tablete de metamfetamină. Vezi definitia »

văitătúră (văi-) s. f., g.-d. art. văitătúrii; pl. văitătúri Vezi definitia »