SĂCEÁLĂ, săceli, s. f. (Reg.) Țesală (pentru animale). – Cf. țesală. Vezi definitia »

CÚPLĂ s. f. 1. dispozitiv care face cuplarea vehiculelor de cale ferată. 2. legătură între două elemente (piese etc.) care permite o mișcare relativă între ele. (< fr. couple) Vezi definitia »

dáună (dáune), s. f. – Pagubă, prejudiciu. Se consideră în general der. de la lat. damnum (sec. XIX), cu fonetismul ca în scamnum › scaun, și cu f. de la pagubă (Philippide, Principii, 66; Tiktin; Candrea; Scriban); însă această explicație nu este satisfăcătoare, deoarece cuvîntul apare pentru prima oară la scriitorii romantici (Negruzzi, Alecsandri), care nu aveau suficientă pregătire filologică pentru a-și imagina sau simți astfel de analogii. Pușcariu 488-490 crede că este vorba de un cuvînt tradițional din fondul latin (cf. REW 2348), și Philippide, II, 639 îl pune în legătură cu alb. dëmoń „a dăuna”; lipsesc însă dovezi cu privire la uzul său. Cuvîntul necesită un studiu care deocamdată nu există. – Der. dăuna, vb. (a dăuna, a prejudicia); dăunător, adj. (dăunător); dăunos, adj. (lacom, dăunător); desdăuna, vb. (a despăgubi), pe baza fr. dédommager. Vezi definitia »

zbenguială, zbenguieli s. f. (er.) preludiul actului sexual. Vezi definitia »

BELÍTĂ s. f. Exploziv întrebuințat în minele de cărbuni. – Fr. bellite. Vezi definitia »