Definita cuvantului natră
nátră (nátre), s. f. – Urzeală. Sb., cr. natra (Cihac, II, 213; Tiktin; Conev 61). După ipoteza mai puțin sigură a lui Diculescu, Elementele, 421, din doricul νᾶτρον, în loc de νῆτρον „fus”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu natră
AEROMECÁNICĂ s. f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea și echilibrul gazelor; mecanica gazelor. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéromécanique. Vezi definitia »
scutélă, s.f. (înv.) placă chitinoasă de dimensiuni mici; scut chitinos mic. Vezi definitia »
CROMATÍNĂ s.f. Substanță colorabilă a nucleului celular, în interiorul căruia ea formează un filament în formă de ghem sau de rețea. [< fr. chromatine]. Vezi definitia »
PATELÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a rotulei. [< fr. patellite]. Vezi definitia »
BIOTÍNĂ s.f. Vitamina H. [< fr. biotine]. Vezi definitia »