ceretéi, (ciritéi), s.m. (reg.) tufiș; copăcel, prunișor. Vezi definitia »

ÎNCLEÍ vb. IV. v. încleia. Vezi definitia »

OSTREI- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „(referitor la) stridie”. [Pron. -tre-i-, var. ostri-. / < fr. ostrei-, it. ostri-, cf. lat. ostrea, gr. ostreon]. Vezi definitia »

STEI, steiuri, s. n. Colț (ascuțit) de stâncă. ♦ (Rar) Bolovan de piatră, de sare etc. – Cf. scr. stenje. Vezi definitia »

TĂIEȚÉI s. m. pl. Aluat nedospit făcut din făină, apă, sare (și ouă) tăiat in șuvițe lungi si subțiri, care se fierb în supă sau se gătesc cu brânză, cu nuci etc. [Pr.: tă-i-. – Var.: tăițéi s. m. pl.] – Tăiați (pl. lui tăiat, part. lui tăia) + suf. -ei (după it. tagliatelli). Vezi definitia »