Definita cuvantului oftică
óftică (óftici), s. f. – Ftizie, tuberculoză. – Mr., megl. oftică. Ngr. ὄϰτιϰας, cf. alb. ohtikë, bg. ohtika (Philippide, Principii, 107; Tiktin). Schimbul h › f pare ngr., cf. φτιϰιόν. – Der. oftica (var. oftici, oftigi), vb. (a contracta tuberculoză; a-și pierde sănătatea; a (se) otrăvi, a (se) supăra); ofticos (var. Mold. oftigos) adj. (ftizic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oftică
neiasítă, neiasíte, s.f. (înv.) pelican. Vezi definitia »
păunoáică, păunoáice, s.f. (reg.) păuniță. Vezi definitia »
OZONOSFÉRĂ s. f. strat atmosferic bogat în ozon, între 15 și 40 km altitudine. (< fr. ozonosphère) Vezi definitia »
GALIÓTĂ, galiote, s. f. Corabie ușoară de pescuit, cu fundul plat și de obicei cu două catarge, folosită în trecut îndeosebi de olandezi. [Pr.: -li-o-] – Din fr. galiote. Vezi definitia »
roviniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. roviniétei; pl. roviniéte Vezi definitia »