Definita cuvantului pălărie
pălăríe (pălăríi), s. f. – Obiect de îmbrăcăminte cu boruri folosit pentru acoperirea capului. Probabil din it. cappelleria (P. Panaitescu, BL, XIII, 155). Celelalte explicații sînt nesatisfăcătoare: din rom. păr (Tiktin); din gr. φαλαρίον (Diculescu, Elemente, 470); din lat. pariolum › it. paiuolo „ceaun” (Scriban). – Der. pălărier, s. m. (persoană care confecționează, repară sau vinde pălării); pălărierie, s.fr. (atelier de pălării). Din rom. provine bg. palarija (Capidan, Raporturile, 223; Bernard 34).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pălărie
TROMBOCITOPATÍE s. f. boală a trombocitelor. (< engl. thrombocytopathie) Vezi definitia »
INSTRÚCȚIE s. f. 1. ansamblu de cunoștințe predate sau căpătate prin studiu organizat; învățătură, învățământ. 2. pregătire a ostașilor în vederea însușirii teoriei și practicii militare. 3. (jur.) fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. ♦ judecător de ~ = (în unele țări) magistrat care cercetează cauzele penale. (< fr. instruction, lat. instructio) Vezi definitia »
NIMFOTOMÍE s.f. Excizie a nimfei (4) [în DN]. [Gen. -iei. / < fr. nymphotomie]. Vezi definitia »
LEUCOPLAZÍE, leucoplazii, s. f. (Med.) Transformare patologică a unei mucoase în țesut cornos de culoare albicioasă. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucoplasie. Vezi definitia »
pójghie, pójghii, s.f. (reg.) pojghiță, crustă. Vezi definitia »