FIDEIUSÓR s.m. (Jur.) Cel care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească datoriile. [Pron. -de-iu-. / < lat. fideiussor, cf. fr. fidéjusseur]. Vezi definitia »

MECANIZATÓR, mecanizatori, s. m. Tehnician, mecanic pentru mașini agricole. – Din rus. mehanizator (după mecanic). Vezi definitia »

însulițătór, însulițătoáre, adj. (înv.) care împunge, care străpunge cu sulița (sau ca sulița); împungător, străpungător. Vezi definitia »

DEZERTÓR s.m. 1. Militar care dezertează. 2. Cel care părăsește în mod laș o misiune, un loc etc. [< fr. déserteur]. Vezi definitia »

OBÓR², oboare, s. n. Împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într-o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri. – Din rus. obor „șnur”. Vezi definitia »