Definita cuvantului răntui
răntuí (-uésc, -ít), vb. – A despărți, a separa. Mag. ránt (Gáldi, Dict., 154). În Trans., și înv., dacă este același cuvînt cu răntuna, rîntuna, vb. folosit în sec. XVII în Mold., glosat a înfășura și explicat de Tiktin și Candrea prin re – înturna.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu răntui
ZBENGUÍ, zbéngui, vb. IV. Refl. A se juca sărind și alergând; a zburda. ♦ A se lua la harță; a se hârjoni. – Zbeng + suf. -ui. Vezi definitia »
NĂDEJDUÍ vb. IV v. nădăjdui. Vezi definitia »
haram de capul lui expr. să-i fie rușine! Vezi definitia »
șúi (șuiuri), s. n. – (Trans., Mold.) Astmă. Mag. süly „artrită” (Candrea; Gáldi, Dict., 159). Vezi definitia »
propozuí, propozuiésc, vb. IV (înv.) a propune, a supune discuție. Vezi definitia »